Prima noastră ieșire cu bicicleta în Pirinei: O provocare... intensă! 🚴♂️💪
Salutare tuturor, sunt Jérémy! Astăzi vă povestesc o mică aventură în stil "tătic sportiv" care era să mă lase K.O.
Ei bine, cei care mă cunoașteți știți că nu am fost niciodată un mare fan al bicicletei. Sunt mai degrabă adeptul „motocicletelor, prafului și al motorului care urlă”. Dar na, vremurile se schimbă! De când ne-am mutat în Pirinei (da, am dat orașul pe munți 🏔️), mi-am luat adio de la motoare ca să fiu mai aproape de natură.
Și ce poate fi mai bun pentru asta decât bicicleta?
Mic disclaimer: Bicicleta mea are mai bine de 10 ani și este departe, dar foooarte departe de modelele electrice de ultimă generație pe care pare să le aibă toată lumea. Dar, mă rog, niciodată n-am simțit nevoia să o schimb. Până la urmă, atâta timp cât merge, e bine, nu? 🚴♂️
Pe scurt, cu puștiul meu instalat confortabil în scaunul de bicicletă din spate, decidem să atacăm un mic vârf la o jumătate de oră de casă.
Găsisem traseul pe internet: „plimbare drăguță, perfectă pentru o ieșire în familie”. Îmi zic, ușor, un pic de enduro montan, o să meargă strună!
Spoiler alert: n-a fost deloc ușor. 😅
Mai întâi, urcușul… vă spun sincer, o bicicletă mecanică în Pirinei nu e chiar floare la ureche. Fiul meu tot striga „Mai tare!”, în timp ce eu îmi dădeam duhul la pedale urcând ceea ce mi se părea a fi echivalentul Everestului.
Ajungem în sfârșit la punctul de plecare al celebrei „drumeții drăguțe”. Și acolo îmi dau seama de greșeală. Nu e o potecă de mountain bike… e un traseu de drumeție pe jos! 😱
Genul de potecă pe care și caprele stau pe gânduri înainte să urce.
Așa că încerc totul sau nimic. Lăsăm bicicleta și continuăm pe jos. Fiul meu, evident, nu mai e în scaunul de copil, merge pe lângă mine. Mă rog… să zicem că face doi pași, apoi se uită la mine cu o privire de prințișor, gen „tati, în brațe”.
Și uite așa mă trezesc cu un copil de 2 ani și jumătate în spate, încercând să cuceresc acest mini-Himalaya. Vă dați seama că după 10 minute a venit ora pauzei. 😓
Din fericire, am dat peste câteva vaci lăsate libere. Mare moment de distracție pentru fiul meu (și pauză de odihnă pentru mine). Ne-am așezat în fața unui peisaj care îți tăia respirația, chiar dacă nu atinsesem vârful.
Până la urmă, poate n-a fost cel mai înalt punct, dar a fost cu adevărat frumos și, mai presus de toate, ne-am distrat copios amândoi. 🌄💚
Întoarcerea acasă cu picioarele tremurând, transpirați leoarcă, dar cu ochii sclipind de fericire (și un băiețel care, cred eu, începe să prindă microbul motocicletelor sau al mountain bike-ului). Promit că la următoarea ieșire mă voi documenta puțin mai bine despre trasee înainte de a pleca… și cine știe, poate într-o zi voi ceda și îmi voi lua o bicicletă electrică. 😜
Cam asta a fost povestea noastră de familie plină de sudoare, râsete și peisaje superbe. Ne revedem curând pentru alte aventuri!
Pe curând,
Jérémy
InProcess Ținuta indispensabilă.
Pentru a descoperi gama noastră completă de colanți și bustiere, vizitați site-ul nostru web și alegeți echipamentul care va răspunde perfect nevoilor și stilului dumneavoastră.
Nu uitați să vă abonați la newsletter-ul nostru pentru a beneficia de o reducere de 15% la prima dumneavoastră achiziție!
